Durerea de genunchi: cauze frecvente și când este necesar consultul medical

Durerea de genunchi nu este un diagnostic în sine. Este un simptom care poate apărea din cauza articulației, meniscurilor, ligamentelor, tendoanelor, burselor sau a structurilor din jurul genunchiului. Uneori este consecința unui traumatism clar; alteori apare treptat, fără să vă amintiți un moment precis în care a început.

De aceea, două persoane care spun „mă doare genunchiul” pot avea probleme foarte diferite și pot necesita abordări terapeutice diferite.

Înainte de alegerea unui tratament — inclusiv recuperare medicală, medicație sau infiltrații — este important să stabilim cât mai precis de unde provine durerea și ce o întreține.

Pe scurt

• Durerea de genunchi poate avea cauze articulare, meniscale, ligamentare, tendinoase sau inflamatorii.
• Locul în care doare genunchiul și activitățile care declanșează durerea oferă indicii utile, dar nu stabilesc singure diagnosticul.
• Gonartroza este o cauză frecventă, în special după 45–50 de ani, dar nu orice durere de genunchi este artroză.
• Radiografia, ecografia și RMN-ul nu sunt necesare automat pentru orice pacient.
• Un genunchi foarte dureros, roșu, cald și umflat, mai ales dacă există febră, necesită evaluare medicală rapidă.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii de genunchi?

Cauza depinde de vârstă, activitate fizică, traumatisme anterioare, localizarea simptomelor și felul în care acestea au debutat.

Printre problemele întâlnite se numără gonartroza, durerea patelo-femurală, leziunile de menisc, tendinopatiile, bursitele și leziunile ligamentare. Mai rar, durerea acută poate avea o cauză inflamatorie sau infecțioasă.

Evaluarea clinică urmărește tocmai diferențierea acestor situații.

Gonartroza

Gonartroza reprezintă osteoartrita genunchiului. Este frecvent asociată cu durere la mers și la alte activități care încarcă articulația, rigiditate și reducerea progresivă a funcției.

Un aspect important pentru pacient este că intensitatea durerii nu corespunde întotdeauna perfect modificărilor observate la radiografie sau RMN. Pot exista modificări structurale fără simptome importante și, invers, simptome semnificative cu modificări imagistice relativ modeste.

Conform ghidului NICE, la persoanele de cel puțin 45 de ani care prezintă durere articulară legată de activitate și nu au rigiditate matinală sau aceasta durează cel mult 30 de minute, osteoartrita poate fi diagnosticată clinic, fără imagistică de rutină, atunci când tabloul este tipic.

Aceasta este și una dintre explicațiile pentru care un RMN nu trebuie privit izolat de pacient.

Durerea patelo-femurală

Durerea localizată în partea din față a genunchiului, în jurul sau în spatele rotulei, poate proveni din articulația patelo-femurală.

Este frecvent provocată sau accentuată de activități precum urcatul și coborâtul scărilor, genuflexiunile, alergarea sau statul prelungit cu genunchiul îndoit.

În această situație trebuie evaluate nu doar structurile genunchiului, ci și controlul mișcării, forța musculară și solicitările la care este expus membrul inferior.

Leziunile de menisc

Meniscurile sunt structuri fibrocartilaginoase aflate între femur și tibie, cu rol important în distribuirea sarcinilor și funcționarea genunchiului.

O leziune meniscală poate apărea după o mișcare de răsucire, mai ales în timpul activităților sportive, dar există și leziuni degenerative care apar fără un traumatism major.

Durerea de-a lungul interliniei articulare, umflarea, senzația de agățare sau blocajul genunchiului pot ridica suspiciunea unei probleme meniscale. Simptomele mecanice trebuie însă interpretate împreună cu examenul clinic.

Prezența unei leziuni de menisc nu înseamnă automat că este necesară operația. În special în patologia degenerativă, decizia terapeutică depinde de tipul leziunii, simptome, funcție și contextul clinic. Ghidurile au devenit considerabil mai prudente în privința artroscopiei de rutină pentru boala degenerativă a genunchiului.

Tendinopatiile

Tendoanele din jurul genunchiului pot deveni dureroase atunci când solicitarea depășește capacitatea lor de adaptare.

Tendinopatia rotuliană, de exemplu, apare mai ales la persoanele care efectuează repetat alergări, sărituri sau alte activități care solicită mecanismul extensor al genunchiului.

Durerea este de obicei mai bine localizată decât în gonartroză și este legată de încărcarea tendonului.

În aceste situații, simpla eliminare temporară a durerii nu rezolvă neapărat problema funcțională. Recuperarea urmărește adaptarea progresivă a tendonului la efort și revenirea controlată la activitățile dorite.

Bursitele genunchiului

Bursele sunt mici structuri care contribuie la reducerea frecării dintre țesuturi. Unele dintre ele se pot inflama și pot produce durere și umflare localizată.

De exemplu, bursita prepatelară produce de regulă o umflătură în fața rotulei, în timp ce bursita zonei „pes anserinus” poate determina durere pe partea internă a genunchiului.

Diagnosticul diferențial este important deoarece o bursită nu se tratează neapărat la fel ca gonartroza sau o leziune meniscală.

Entorsele și leziunile ligamentare

După o răsucire, cădere sau accident sportiv pot fi afectate ligamentele care stabilizează genunchiul.

Durerea intensă după traumatism, umflarea rapidă și senzația că genunchiul „fuge” sau nu mai este stabil necesită evaluare medicală. Leziunile traumatice ale genunchiului pot afecta concomitent ligamentele, meniscurile și alte structuri. Literatura de recuperare descrie, de asemenea, asocierea dintre entorsele mai importante, instabilitate și afectarea funcțională ulterioară.

Ce ne poate spune locul în care doare genunchiul?

Localizarea durerii este unul dintre primele elemente discutate la consultație. Nu stabilește singură diagnosticul, dar ajută la orientarea examenului clinic.

Durere în fața genunchiului

Poate apărea în probleme patelo-femurale, tendinopatia rotuliană, bursita prepatelară sau alte afecțiuni ale mecanismului extensor.

Dacă durerea apare mai ales la scări, genuflexiuni sau după ce ați stat mult timp cu genunchiul flexat, componenta patelo-femurală merită evaluată.

Durere pe partea internă a genunchiului

Poate avea legătură cu meniscul medial, ligamentul colateral medial, structurile de tip „pes anserinus” sau compartimentul medial al articulației.

Nu este posibil să diferențiem corect aceste cauze doar după locul indicat cu degetul. Contextul apariției și examinarea genunchiului sunt esențiale.

Durere pe partea externă

Durerea laterală poate proveni din compartimentul lateral al genunchiului, menisc, ligamente sau structurile periarticulare.

La alergători și cicliști poate fi implicată și banda iliotibială.

Durere în spatele genunchiului

Durerea posterioară poate avea cauze diferite, de la tendoane și alte structuri musculo-scheletale până la un chist Baker.

Un chist Baker reprezintă o acumulare de lichid în regiunea posterioară a genunchiului și poate apărea în asociere cu o problemă intraarticulară.

Durerea bruscă și umflarea gambei necesită însă evaluare medicală pentru excluderea altor cauze, inclusiv a celor vasculare.

De ce mă doare genunchiul la urcat sau coborât scările?

Este o întrebare foarte frecventă și nu are un singur răspuns.

Urcatul și mai ales coborâtul scărilor cresc solicitarea mecanică asupra anumitor structuri ale genunchiului. Durerea poate apărea în probleme patelo-femurale, gonartroză, tendinopatii sau alte afecțiuni.

Prin urmare, „mă doare la scări” este un indiciu clinic util, nu un diagnostic.

Contează unde este localizată durerea, dacă există umflare, rigiditate, zgomote articulare, instabilitate și dacă simptomele apar și la mers, ridicarea de pe scaun sau după repaus.

Ce înseamnă dacă genunchiul este și umflat?

Umflarea poate oferi informații importante.

După un traumatism, apariția rapidă a unui revărsat articular poate sugera o leziune intraarticulară importantă. Umflarea apărută mai lent poate avea alte explicații, inclusiv o leziune meniscală.

Un genunchi care se umflă repetat fără un traumatism recent necesită, de asemenea, evaluare pentru identificarea cauzei.

Situația este diferită atunci când genunchiul devine brusc foarte dureros, cald, roșu și umflat, în special dacă apar febră sau alterarea stării generale. Trebuie luate în calcul afecțiuni precum artrita septică sau artritele microcristaline, iar suspiciunea de infecție articulară necesită evaluare imediată.

Când durerea de genunchi necesită consult medical?

O durere ușoară după o suprasolicitare neobișnuită se poate ameliora spontan. Consultația devine însă importantă atunci când durerea persistă, revine sau începe să limiteze activitățile obișnuite.

Este indicată evaluarea medicală dacă:

• durerea persistă sau se agravează;
• genunchiul se umflă repetat;
• mobilitatea s-a redus;
• nu mai puteți efectua activitățile obișnuite fără durere;
• genunchiul se blochează;
• apare senzația de instabilitate;
• durerea a apărut după un traumatism;
• simptomele reapar de fiecare dată când reluați sportul sau efortul;
• aveți durere persistentă în repaus sau simptome atipice.

Consultația nu are doar rolul de a pune o etichetă diagnosticului. Scopul este identificarea factorilor care generează sau întrețin problema și alegerea unei strategii adecvate situației dumneavoastră.

Când trebuie evaluată urgent durerea de genunchi?

Există situații în care nu este indicat să așteptați o consultație obișnuită.

Solicitați evaluare medicală rapidă dacă, după un traumatism important, există durere severă, deformare, umflare marcată, instabilitate evidentă sau imposibilitatea de a sprijini greutatea pe membrul respectiv.

Un genunchi foarte dureros, roșu, cald și umflat, asociat mai ales cu febră și limitarea importantă a mișcării, poate ridica suspiciunea unei infecții articulare și necesită evaluare imediată.

Este necesar RMN-ul pentru orice durere de genunchi?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai importante idei pentru pacientul cu durere de genunchi.

Investigațiile imagistice trebuie alese pentru a răspunde unei întrebări clinice, nu efectuate automat înaintea consultației.

Istoricul și examinarea pot orienta diagnosticul și pot stabili dacă este necesară o radiografie, ecografie, examinare RMN sau o altă investigație.

În gonartroza cu prezentare tipică, NICE nu recomandă imagistica de rutină pentru stabilirea diagnosticului.

În alte situații, radiografia poate fi utilă, ecografia musculo-scheletală poate evalua anumite structuri superficiale, revărsate articulare sau chisturi, iar RMN-ul poate deveni relevant când există simptome mecanice importante, suspiciunea anumitor leziuni sau simptome persistente în ciuda tratamentului conservator adecvat.

Cu alte cuvinte, întrebarea utilă nu este „Care este cea mai performantă investigație?”, ci „De ce investigație am nevoie în situația mea?”

Ce se întâmplă la consultația de recuperare medicală?

Evaluarea începe prin discuția despre simptome.

Contează când a început durerea, unde este localizată, ce activități o agravează, dacă a existat un traumatism, dacă genunchiul se umflă și dacă apar blocaje sau instabilitate.

Examenul clinic poate include evaluarea mobilității, forței musculare, stabilității, mersului, zonelor dureroase și a funcției întregului membru inferior. Evaluarea funcțională a genunchiului și a musculaturii este o componentă tradițională importantă a recuperării musculo-scheletale.

În funcție de rezultate se stabilește dacă sunt necesare investigații suplimentare sau consultul unei alte specialități.

Această ordine contează:

evaluare → diagnostic → obiective terapeutice → tratament.

Nu invers.

Cum se tratează durerea de genunchi?

Nu există un singur „tratament pentru durerea de genunchi”, pentru că nu există o singură cauză.

În funcție de diagnostic, tratamentul poate include educație și modificarea temporară a activităților, exercițiu terapeutic și recuperare funcțională, controlul factorilor de risc, tratament medicamentos atunci când este indicat și, în anumite afecțiuni și la pacienți selectați, proceduri intervenționale sau infiltrații.

În gonartroză, de exemplu, exercițiul terapeutic reprezintă o componentă importantă a managementului. NICE subliniază rolul exercițiului regulat și, atunci când este relevant, al managementului greutății corporale; ghidurile AAOS includ, de asemenea, numeroase opțiuni nechirurgicale în managementul osteoartritei genunchiului.

Infiltrațiile cu acid hialuronic, PRP, corticosteroid sau alte proceduri nu sunt echivalente și nici indicate automat pentru orice durere. Dovezile, beneficiile potențiale, limitele și profilul pacientului diferă în funcție de procedură și diagnostic.

De aceea, alegerea unei infiltrații trebuie să fie consecința evaluării medicale, nu punctul de plecare al acesteia.

Ce rol are recuperarea medicală?

Reducerea durerii este importantă, dar obiectivul recuperării nu se oprește aici.

În funcție de problemă, planul poate urmări recâștigarea mobilității, creșterea forței, îmbunătățirea controlului neuromuscular, toleranța progresivă la efort și revenirea la activitățile care contează pentru pacient.

Într-o problemă de suprasolicitare, de exemplu, eliminarea completă a efortului pentru o perioadă și revenirea directă la același nivel de solicitare pot reproduce simptomele. Programul trebuie adaptat capacității actuale a țesuturilor și obiectivelor individuale.

În gonartroză, mișcarea nu trebuie privită automat ca un factor care „uzează” și mai mult articulația. Exercițiul terapeutic adaptat face parte din managementul recomandat al bolii.

Durerea de genunchi trebuie tratată după cauză, nu după simptom

Același simptom poate ascunde probleme foarte diferite.

O durere anterioară apărută la alergare, un genunchi rigid și dureros la mers la o persoană de 65 de ani și un genunchi umflat imediat după o răsucire nu trebuie abordate în același mod.

De aceea, primul pas nu este alegerea dintre fizioterapie, PRP, acid hialuronic sau altă procedură.

Primul pas este diagnosticul clinic și funcțional corect.

În cadrul consultației de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, evaluarea poate stabili cauza probabilă a durerii, necesitatea investigațiilor și opțiunile de tratament conservator potrivite situației dumneavoastră.

Întrebări frecvente

Ce medic trebuie consultat pentru durerea de genunchi?

Depinde de context. Medicul specialist în Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie poate evalua numeroase cauze musculo-scheletale ale durerii și poate coordona tratamentul conservator și recuperarea. Traumatismele severe, fracturile, anumite leziuni structurale sau cazurile cu indicație chirurgicală pot necesita evaluare ortopedică, iar suspiciunea unei boli inflamatorii poate necesita reumatologie.

Durerea de genunchi înseamnă că am gonartroză?

Nu. Gonartroza este o cauză frecventă, dar durerea poate proveni și din menisc, tendoane, ligamente, articulația patelo-femurală, burse sau alte structuri. Diagnosticul nu trebuie stabilit doar după simptom.

De ce mă doare genunchiul când cobor scările?

Durerea la scări poate apărea în afecțiuni patelo-femurale, gonartroză, tendinopatii și alte probleme. Localizarea durerii și examenul clinic ajută la diferențiere.

Este nevoie de RMN dacă mă doare genunchiul?

Nu în mod automat. În multe situații, consultația și examenul clinic stabilesc dacă imagistica este necesară și ce investigație este cea mai potrivită. În osteoartrita cu manifestări tipice, ghidurile NICE nu recomandă imagistică de rutină pentru diagnostic.

Pot face infiltrații dacă mă doare genunchiul?

Doar după stabilirea diagnosticului și a indicației. Tipurile de infiltrații au indicații, dovezi și limite diferite. O procedură potrivită unui pacient cu o anumită afecțiune poate să nu fie justificată în altă cauză de durere.

Când este urgentă durerea de genunchi?

Durerea severă după traumatism, imposibilitatea de a sprijini piciorul, deformarea sau instabilitatea evidentă necesită evaluare rapidă. Un genunchi brusc foarte dureros, roșu, cald și umflat, mai ales însoțit de febră, trebuie evaluat imediat pentru excluderea unei infecții articulare.

Consultație pentru durerea de genunchi în București

Dacă durerea de genunchi persistă, reapare la efort, limitează mersul sau activitățile zilnice ori este însoțită de umflare, evaluarea medicală poate clarifica problema înainte de alegerea tratamentului.

Dr. Răsvan Constantinescu, medic specialist Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, evaluează afecțiunile musculo-scheletale și stabilește planul terapeutic în funcție de diagnostic, nivelul funcțional și obiectivele fiecărui pacient.

Tratamentul potrivit începe cu diagnosticul, nu cu procedura.

Informațiile din acest articol au caracter educațional și nu înlocuiesc consultația, examenul clinic sau diagnosticul individual. În cazul simptomelor severe sau al semnelor de alarmă descrise mai sus, solicitați evaluare medicală adecvată.

Autor și revizor medical: Dr. Răsvan Constantinescu — Medic Specialist Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie
Ultima revizuire medicală: august 2026

Bibliografie

• Bunt CW, Jonas CE, Chang JG. Knee Pain in Adults and Adolescents: The Initial Evaluation. American Family Physician, 2018. Evaluarea inițială a durerii de genunchi, diagnosticul diferențial, indicațiile imagisticii și semnele de alarmă.
• National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Osteoarthritis in over 16s: diagnosis and management – NG226. 2022, cu actualizările disponibile.
• American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS). Management of Osteoarthritis of the Knee (Non-Arthroplasty), Third Edition. 2021.
• Siemieniuk RAC et al. Arthroscopic surgery for degenerative knee arthritis and meniscal tears: a clinical practice guideline. BMJ, 2017;357:j1982.
• NICE. Gout: diagnosis and management – NG219. Recomandările privind diagnosticul diferențial al articulației acute dureroase, roșii și tumefiate și suspiciunea de artrită septică. 2022.

Contact rapid — programează o consultație

Ai o întrebare despre diagnosticul sau tratamentul potrivit pentru tine? Sună direct la cabinet sau completează formularul de mai jos și revenim către tine cât mai repede.